duminică, 21 februarie 2010

Coming soon!

Acesta este locul. Aceasta este tara in care se va petrece un eveniment major. Aici se va intampla!
Mai important decat Oprah si Dan Diaconescu la un loc, mai inspaimantator decat Razboaiele Mondiale, Fat Man, Thin Man, Little Boy, Oprah si Dan Diaconescu laolalta, mai de neoprit decat Katrina, Vezuviu, DHL, Calul Troian, Oprah si Dan Diaconescu impreuna.
Sa fim mandri, sa fim curajosi, sa ne temem...
Romania va fi punctul de pornire a toate cate vor urma.
Romanie, Romanie! Un colt de paradis in care totul e posibil.
Un colt de rai in care mamaliga explodeaza!

luni, 15 februarie 2010

Ora cu tara de gat sau despre libertate, in felul meu

Cuvantul de azi: Libertate. Ce-i libertatea? Cine vrea sa raspunda azi, doua degete sus. Nu Danut, NU alea doua!! Altcineva? N-a invatat nimeni lectia? Da, Andreea, sa auzim... Stai jos, patru! Libertatea nu e tabloid si n-are legatura cu fata de la pagina 5! Bine... nu va trec azi notele, dar data viitoare dam lucrare de control. Cine lipseste, ramane corijent, asa ca va astept pe toti.
Toti 20 de milioane!!

luni, 1 februarie 2010

Not much..

Imi doresc o camera albasta. Albastra de...Voronet, daca s-ar putea. O usa , o lumanare, un pat. Fara ferestre. Nu vreau sa vad ce-i afara! Si fara masa. Niciodata nu mi-au placut mesele, imi provoaca un sentiment de inferioritate; ele au patru picioare. Scaunele au tot patru picioare, dar ele imi sunt simpatice. Accept si un scaun; sau doua. Nu mai mult de doua, nu vreau miriapozi in camera albastra! Si-as mai vrea o carte. O carte scrisa doar pe jumatate. Sa zicem, Portretul lui Dorian Gray. Am citit-o demult, nu imi mai amintesc cum se termina. Mi-as putea imagina cate un sfarsit in fiecare seara. Si un cutit. Cu care sa-mi tai drum pana la scaun.
Imi doresc o camera albastra, fara acoperis. Sa pot vedea cerul. Sa pot vedea uimirea de pe fetele sfintilor. Da, mi-ati dat cate un deget fiecare; iar eu am strans in camera albastra mainile, cu totul.